Ziua 64: Plimbare cu trocariciul

Posted by on Oct 21, 2012 in Blog, Contest, First page, Unknown VIETNAM | 0 comments

Ziua 64: Plimbare cu trocariciul

E weekend și satul e plin de turiști. Cu toate astea, murim de foame. Nu găsim nici o casă disponibilă să ne dea și nouă de mâncare. Toate au mâncare făcută pentru turiștii care vin cu tururi, mâncare care nu ajunge și pentru noi. Găsim totuși niște frigărui de pui și ne mulțumim și cu atât.

E destul de târziu și toate motocicletele sunt închiriate. Într-un loc ni se cere pentru 3 ore incredibilul preț de 500 000 VND, echivalentul a 25 $. Începem să râdem și plecăm. Prețul normal e de 4-5 $. Am găsit până la urmă o motocicletă veche și ruginită, cu schimbător manual de viteze. Totul funcționa foarte greu la ea și drumul a fost un advărat chin. La un moment dat nu mai voia să pornească și noi ne uitam unul la altul fără să îndrăznim să zicem nimic, rugându-ne în gând să nu rămânem în mijlocul drumului, la zeci de km de sat.

Mă simțeam ca într-o comedie pe motorul acela vechi, care mergea scuipând, amenințând să se dezmembreze la fiecare mișcare. Am oprit pe câteva câmpuri de orez, am privit apusul, apoi ne-am grăbit să ajungem acasă, nu cumva să rămânem pe drum.

Înainte de a înapoia motorul buclucaș, am urmărit tălpile galbene desenate pe cărămizi, la marginea drumului. De data asta indicatoarele erau terminate și am ajuns la o casă plină de japonezi entuziaști, care se învârteau în jurul unui magazin nou deschis. Lucrau la un proiect care încuraja oamenii cu dizabilități să confecționeze lucruri handmade, pe care ei îi ajuta să le vândă.

Am fost copleșiți de entuziasmul lor, am schimbat impresii, cărți de vizită, am făcut poze împreună. Entuziasmul japonezilor tineri nu poate fi întrecut. Uitați-vă aici pagina de facebook a proiectului lor și uimiți-vă.

Am încheiat ziua cu o masă frugală, alcătuită din orez copt, învelit în frunze de banan, închis apoi în lemne de bambus. Era bun în special condimentul cu care se mânca. Avea gust de porumb copt. Am murit totuși de foame azi. Mâine vrem să ne continuăm călătoria. E frumos în Mai Chau, dar oamenii de aici pătează frumusețea locului cu plictiseala lor de toate zilele. Vom porni din nou spre Sud.