Ziua 22: arhitectură, piață, plimbări

Posted by on Aug 11, 2012 in Blog, Contest, First page, Unknown VIETNAM | 0 comments

Iar ne-am trezit târziu. Încă suntem pe fusul orar al României, încă ne trezim la 11 și ne culcăm la 4 dimineața. Nu e un program prea bun pentru ce încercăm noi să facem, mai ales că aici se întunecă la 7 seara. Am luat Dalatul la picior și am descoperit că e foarte mic. Distanțe care păreau imense pe hartă le parcurgeam în minute. Am făcut un tur pe la piață, care se voia a fi foarte interesantă, dar nu era, am mers printre străduțe, ne-am uitat la căsuțe, la oameni, cu destinația Crazy House. 

Nu știam ce e această Crazy House, dar toată lumea vorbea de ea, am vazut-o pe hartă și ne-am hotărât să mergem să vedem despre ce e vorba. Ne-a luat ceva vreme să o găsim, azi parcă aveam amândouă GPS-urile stricate…cu harta în mână nu reușeam să găsim nimic. Am ajuns însă la această Crazy House la care ne uitam puțin nedumeriți, pentru că nu ne-am informat  despre ce e vorba. Am intrat într-o curte unde liniile drepte nu aveau valoare, unde copacii își găseau locul printre pereții construcției. 

Construcția arată ca un fel de combinație între arhitectura lui Gaudi și cea a lui Hundertwasser, și totuși are ceva unic în ea. E o casă foarte mare construită în jurul unui copac imens, de Hang Nga, o arhitectă nu prea acceptată de reprezentanții comunismului, deși e fiica celui de-al doilea președinte al Vietnamului. Una din construcțiile sale, casa cu 100 de acoperișuri, a fost demolată, pentru că a fost catalogată drept antisocialistă. Din cauza faptului că părerile despre această casă sunt împărțite între conservatorii care o dezaprobă și cei care o consideră o minunăție a arhitecturii, casa este cunoscută de localnici drept Crazy House.

Mie mi-au plăcut foarte mult scările întortocheate, camerele fără nici o formă aparentă, calde, primitoare, pliate pe natură. Te rătăceai în labirintul de scărițe, camere și holuri. În fiecare colț puteai descoperi ceva interesant și trebuia să te uiți de două ori înainte de a spune că ai fost în toate camerele.

Când am ieșit din Crazy House am găsit o biserică catolică. Arată foarte ciudat bisericile catolice în Vietnam, au niște vitralii prost desenate, ca de niște copii neîndemânatici. Și sunt foarte multe. Am asistat la rugăciunea unei bătrâne și situația în sine mi se părea foarte nepotrivită. Cultura vietnameză nu pare a se potrivi cu creștinismul…parcă nu au nimic în comun. Afară, niște elevi care tocmai ieșiseră de la școala de lângă biserică voiau să joace tenis, dar un bătrân antipatic i-a alungat…nu făceau gălăgie, nu deranjau pe nimeni în colțul ăla de curte de biserică catolică. Biserica nu pare a se potrivi cu joaca…

La câțiva metri de biserică era cel mai luxos hotel din Dalat. În fața lui era parcată o mașină de epocă și 2 paznici se tot învârteau în jurul nostru. În curtea hotelului parcă eram în altă țară, atât de izolat era de restul orașului. 

Restul zilei l-am petrecut prin piață, râzând cu vânzătoarele, în plimbări. Pentru următoarea zi e stabilită o încercare de a ajunge la sat cu bicicleta. Interesant e că aici sunt de închiriat doar tandemuri. Va fi o experiență cel puțin amuzantă.

You can support Satwa Guna project by donating, or simply putting a banner on your website/blog.

The team is grateful for any kind of support. Thank you.

Supporting project Unknown VIETNAM
stelian@photodesign.ro: